Un Doi Trei Patru: Nepal. Kathmandu.

Am ajuns miercuri in Kathmandu, la baietii mei, dupa 2 saptamani in care si-au facut singuri de cap prin Nepal. M-au asteptat la aeroport, cu o masina tocmita pentru toata ziua. Dupa aeroportul din Doha, am facut ochii cam mari la “autogara” de aici, dar asta nu a fost nimic fata de socul din oras. In primul rand e groaznic de poluat. Iar in al doilea, Cambodgia pare luxoasa. Cladiri de toate felurile si varstele, drumuri in reparatii (cica), pline de noroi si praf, motociclete multe si un trafic infernal. Abia asteptam sa ajung la hotel, sa fac si eu o baie fierbinte.

Ne infiintam la Khangsar, unde mai statusera baietii acum 4 zile si unde rezervase Dragos camera. Evident ca ne-au trimis la altul, ca ei nu mai aveau locuri. Am intrat in camera plina de speranta. M-am pleostit de tot – cersafurile nu cred ca au fost spalate sezonul asta, apa calda canci, dar gandaci la discretie. Diverse marimi, o singura culoare.

Mi-a explicat Dragos ca asa e cam la toate hotelurile. La asta am platit 18$. Tinand cont ca in Cambodgia, Laos sau Thailanda plateam 10$ pe o camera dubla curate si mare, ma asteptam ca si aici sa fie macar curat. Am incercat sa imi aduc aminte daca am mai stat undeva asa nasol vreodata si mi-a revenit in memorie ghereta in care am stat in 4000 de insule in Laos, aia cu tarantula inclusa. Dar si acolo erau curate cearsafurile. Pana si tarantula aia era grasuta si lucioasa.

Eh, asta a fost. Ne-am culcat in sacii de dormit, ca sa nu ma ating de cearsafurile lor. Si am dormit bustean pana pe la 4 dimineata, cand la noi in tara era abia 12 noaptea. Asa ca am stat vreo doua ore cu ochii in tavan, ascultand galagia din Thamel, cartierul in care este hotelul nostru.

Joi am fost la Templul Maimutelor (Swayambhunath), la Pashupatinath (un templu hindus) si la Boudha Stupa. Ne-am fatait prin oras tot cu Sunil, soferul care m-a luat si de la aeroport.

La Swayambhunath – care este un templu budist – am vazut sute de maimute, cocotate peste tot, cotrobaind peste tot si mancand tot ce gaseau. Cele mici sunt adorabile de-a dreptul. Cele mari isi arata coltii daca te apropii prea tare. Iar cand se iau la bataie, din diverse motive, nu e prea bine sa fii in calea lor.

Pashupatinath este cel mai important templu hindus din Nepal. Sunil a incercat sa ne strecoare fara sa platim taxa de 1000 rupii, dar nu i-a iesit figura. Am achitat intrarea (Vlad nu plateste nimic niciunde, ca este copil) si am intrat. Am avut noroc cu soferul, ca ne-a explicat o gramada de chestii, ritualuri, obiceiuri. Ciudat, dar seamana destul de mult cu crestinismul, ma refer la capitolul preoti si bani – si aici trebuie sa platesti o gramada pentru o incinerare rituala, pentru o nunta, chiar si pentru un benghi din ala pus in frunte de un “holly man”. Am vazut mortii pregatiti pentru incinerare, am vazut si doua ceremonii de ardere pe rug. In temple este o forfota perpetua, o mizerie de nedescris, vaci si tapi negri amestecati printre oameni si “sfinti”. Care “sfinti” vor 20 de rupii pentru a te lasa sa ii pozezi. A fotografiat si Dragos un grup. L-au intrebat de unde este. Cum au auzit Romania, au cautat sub covorasul-seif, si au scos 2 bancnote de 5 lei. Au venit la mine, sa le spun valoarea. Apoi au facut sedinta si, satisfacuti de curs, au venit sa le schimbam noi.

Dupa nebunia hindusa, linistea si curatenia budista de la Boudha Stupa te unge pe suflet. Totul este alb, cu stegulete colorate atarnate deasupra. Diferenta de la cer la pamant.

Vladut este extrem de indignat de unele obiceiuri de aici. Nu intelege de ce arunca gunoiul pe strada si de ce se imping in el fara sa isi ceara scuze. "Astia sunt prost crescuti, mami!" Este expert in restaurantele din cartier, stie care e scump, care e ieftin, care are net si care nu, si este mare fan al sucului de guava. Sunt multi care se intorc dupa el, ca nu sunt prea multi copii caucazieni prin zona. O tanti tinerica si draguta i-a pupat si mana dupa ce i-a pipait gropitele din obraji,

Azi ne-am fatait prin oras, fara niciun scop. Traficul infernal din Hanoi este o amintire placuta, pentru ca acolo macar aveau trotuaruri. Aici nu au. Trebuie sa mergi lipit de ziduri si magazine, atent la motociclete, masini si biciclete. Nu par a avea reguli, claxonul este de baza, trecerile de pietoni sunt ignorate in totalitate. Si multa mizerie. Peste tot. Mancarea este buna, rezonabila la pret in cele mai multe cazuri, dar trebuie sa te uiti cu atentie, pentru ca unii au si tva de 13% peste si “service charge” de 10%.

Preturile sunt cam asa (1$=97rupii):

- Camera de hotel cu baie proprie, dar jegoasa – 18$

- Coca cola de 0.25 – 40 de rupii

- Apa (1l) – 20 rupii

- Chicken Sizzler (pui cu taietei si ceva legume si sos) – 350 rupii

- Suc de guava (preferatul lui Vlad) – 60 rupii – cutia de 0.25l

- Bere Everest – 300 de rupii

Bilet Kathmandu - Chitwan - 650 rupii

Maine plecam spre Chitwan, in jungla, la tigrii si elefanti. Si rinoceri, cica.

Despre partea de urcat pe munti, o sa scrie baietii, dar mai incolo J. Si poze mai multe o sa punem in tara, ca merge ca un dos de elefant internetul.