Am parasit Luang Prabang-ul in plina febra a
Festivalului Apei. Phonsavanh-ul este la vreo 200km de vechea capitala, dar
drumul este doar pe crestele muntilor, deci iar am facut 6 ore. Doar ca am avut
noroc de sofer bun de data asta. Deci fara senzatii tari.
Cum am ajuns in autogara, au sarit niste neni
pe noi, cu pliante de hoteluri. Ca ne duc ei acolo, ca uite, acolo e frumos,
acolo e ieftin etc. Am luat un microbuz pana la unul dintre hoteluri, apoi am
plecat sa cautam altul. A fost foarte suparat soferul, ca nu isi mai primea
comision de pe urma noastra.
Ne-am cazat si, evident, ne-am dus sa mancam
ceva, ca eram rupti. Apoi am inceput sa cautam oferte de excursii pentru Plain
of Jars (Campia Borcanelor, in traducere directa).
Astia sunt organizati in carteluri prin Laos.
Nu o sa gasesti mai ieftin la unul decat la altii. Au o limita sub care nu au
voie sa coboare, altfel le sar ceilalti in cap. Voiau 150,000kip de persoana,
incluzand primele 3 site-uri ale campiei, satul celor care fac linguri din aluminiul
colectat de la bombele americanilor si, punctul de maxima atractie, dupa cum
ti-l prezinta – resturile unui tanc rusesc!! J Alta posibilitate era sa inchiriem iar o motocicleta si sa facem
traseul pe cont propriu.
Toata lumea a auzit de razbiul din Vietnam,
dar foarte putini stiu ca, de fapt, o mare parte din acest razboi s-a
desfasurat in Laos. Chiar daca Laosul era, oficial, o tara neutra. Acest razboi
nu exista. CIA a desfasurat operatiuni aici fara a face acest lucru public.
I-au atras pe cei din triburile Hmong de partea lor, i-au antrenat in razboiul
de guerilla si i-au folosit impotriva vietnamezilor. Triburile Hmong sunt
triburi de luptatori. Nu sunt budhisti, sunt cruzi si le placea sa se bata. Ei
au continuat lupta impotriva comunistilor laotieni inca 35 de ani, unii dintre
ei abia acum s-au predat sau traiesc ascunsi in jungla. Dar cand Vietnamul a inceput sa isi aduca
trupele pe teritoriul Laosului (populatia laotiana ii sprijinea tacit), intre
1964-1973, SUA a desfasurat cel mai mare bombardament din istorie (peste 2
milioane de tone de bombe) asupra zonei estice a tarii. Din toate aceste bombe,
aproximativ 30% nu au explodat (UXO = unexploded ordonances), deci, daca nu
mergi prin zonele declarate curatate de MAG (Mine Advisory Group), ai sanse
mari sa o patesti. O intreaga familie dintr-un sat a murit acum 2 ani astfel.
Se aproximeaza ca, in ritmul actual de
curatare, abia in 100 de ani Laosul va fi o tara sigura. In orasul Phonsavanh (sau
Xiangkhoang), o gramada de baruri se mandresc cu o intreaga colectie de bombe
si proiectile dezamorsate. In unele sate le-au folosit ca piloni pentru case(nu
se urca termitele sa le roada casele). In general, bombele sunt din fier/otel,
dar mai exista si alte chestii, gen rezervoare de avioane si alte componente,
care sunt din aluminiu. Iar acum cativa ani, un strain a trecut printr-un sat
si le-a dat locuitorilor ideea de a transforma razboiul in afacere. Le-a aratat
cum sa faca linguri din aluminiul colectat in urma razboiului. Make spoons, not
war!
In afara de cele 8 site-uri ale Campiei
Borcanelor, deschise publicului, mai sunt inca 50, in jungla. Doar ca acelea nu
au fost curatate de bombe. Deci nu are
nimeni acces la ele. Abia in anul 2004 a fost permis accesul la site 1, la
presiunea guvernului si in schimbul a 20.000 $,
armata a cedat terenul cu „borcane” pentru a putea fi vizitat. Se pare
ca in Laos guvernul nu prea are putere asupra armatei.
Pana la urma, ne-m hotarat la excursia
organizata. Cand vezi pe marginea drumului borne care iti indica foarte clar ca
nu e cazul sa faci un pas dincolo de ele, parca nu iti vine sa te sui pe o
motocicleta. Plus ca nu aveau nicio harta de Doamne ajuta.
Am pornit dimineata. Prima oprire, site-ul 3.
Este cel mai mic dintre cele pe care urma sa le vizitam, asa ca ghidul a profitat
sa ia un loc si sa ne povesteasca despre teoriile vehiculate despre „borcane”
si cate ceva despre razboi.
Plain of Jars a fost descoperita in anii ’30
de catre Madelaine Colani, arheolog francez. Ghidul nu ii stia numele. Ne-a
prezentat-o drept „the Madame archeolog from France”. Ei bine, the Madame a
gasit atunci vasele deja jefuite, dar in cateva din ele mai erau cateva resturi
de oase umane, dinti si unelte din bronz si sticla, ceea ce a facut-o sa traga
concluzia ca erau urne funerare, mai ales ca au gasit in apropiere si o pestera
in care se faceau incinerari funerare. Dar, din pacate, cica toate cele gasite
au disparut fara urma. The Madame a fost jefuita de ele.
O legenda locala spune ca aici traia o rasa de
giganti, candva. Iar dupa o mare batalie in care au iesit invingatori, regele
lor a poruncit sa fie sculptate aceste vase, pentru a depozita in ele lao-lao
(un fel de tuica din orez).
Si domnul ghid, care se trage si el din tribul
Hmong, ne-a mai povestit, jumatate de ora, o legenda a tribului, tare incurcata
si alambicata. Din cele retinute – un mare viteaz intelept care se ducea zilnic
sa studieze, nevasta lui careia nu ii convenea ca asta pleaca mereu i-a ascuns
papucii (?!?!), asa ca el nu a putut sa plece, asa ca a intors soarele din
drum, sa aiba timp sa isi caute incaltarile. Iar regele, care era foarte rau,
si-a dat seama ca asta e puternic, asa ca l-a inchis intr-o pestera unde ii
punea pe toti pe care ii considera periculosi. Asa ca nevasta lui se duce si se
marita cu regele, apoi ii ucide fiica si il elibereaza pe barbatul ei. Si toti
cei puternici din pestera fac oalele astea, ca sa sarbatoreasca. Sper ca are
vreo logica J)
Mai sunt vreo cateva teorii, dar nu are rost
sa le insiram pe toate. Cert este ca este o experienta deosebita sa te plimbi
printre ele si printre craterele lasate de bombe.
Utile:
- camera dubla, cu baie si apa calda - 80,000 kip
- excursie site 1,2, 3, satul lingurarilor si tancul sovietic - 150,000 kip
- inchiriere motocicleta o zi - 70,000 kip
|
rezervoare suplimentare ale avioanelor USA
unele au fost folosite pentru a face barci din ele |
|
razboi de tesut |
|
satelit in mijlocul pustietatii |
|
cica - uite, avem si noi un angkor ta prohm |
|
un "borcan" |
|
sunt destul de maricele |
|
de la site-ul 2 ai o priveliste minunata |
|
bombe, folosite pentru decor |
|
mortiere si obuze |
|
trebuie sa calci in zona dintre cele doua pietre |
|
site-ul 2 |
|
un "borcan" mititel |
|
unele sunt pline de paianjeni maricei |
|
site-ul 2 |
|
niste bivoli, la o baie de namol |
|
domnul Phaeng, lingurarul |
|
in matritele alea se toarna aluminiul topit |
|
a facut si Dragos 2 bucati. cand veniti sa ne vizitati, va dam
sa mancati din ele |
|
toarna aluminiul |
|
si gata lingura din bomba |
|
site-ul 3 |
|
borcanele aveau si capace |
|
cel mai mare dintre toate |
|
site-ul 1 |
|
pestera, folosita de creatorii borcanelor pentru incinerari si de laotieni pentru adapost de bombe |
|
site-ul 1 este cel mai mare |
|
urne funerare sau sticle de laolao? |
|
site-ul 1 |
|
si borcanele au suferit de pe urma razboiului |
|
site-ul 1 |
|
piata din Phonsavanh |
|
se ia si bebelusul la munca |
|
la fel si copilasii mai mari |
|
comunisti |
|
bombe peste tot |
Americani sa fie judecati pentru crime de razboi si tratament inuman persoanelor civile si pentru atrocitatlie luptelor In razboiul din Vietnam
RăspundețiȘtergere