A doua zi in El Nido, la ora
8, ne-am prezentat din nou la Alexzus pentru turul C. De data asta, din cauza vremii,
fusesera anulate absolut toate tururile, indiferent de litera. Asa ca am
inchiriat un scooter si am pornit spre Nacpan Beach, o plaja vestita pentru
frumusetea ei. Drumul cu un scooter e o aventura in sine. Daca reusesti sa nu
cazi, e chiar o aventura placuta.
Philippine are taxe de mediu pentru turisti, in functie de locatie. In El Nido este 200p si e valabila 10 zile. Cei de la agentie au zis ca ne-au cumparat ei permisele, dar nu ni le-au dat, asa ca, la intrarea pe Nacpan a fost cat pe ce sa o platim din nou. Dar le-am zis ca permisul a ramas la Alexzus si ne-au lasat in pace. Au incasat doar 50p de caciula, taxa de acces pe plaja. Deci, daca ajungeti pe aici, platiti-va singuri taxa de mediu, ca am impresia ca astia de la agentie nu o fac, doar iti iau banii.
Nacpan isi merita renumele. Zici ca e Photoshop curat. Am pierdut cateva ore pe aici, ne-a gatit o tanti din sat peste si niste supa de creveti, pe care le-am mancat pe plaja, am facut baie si am lenevit. La intoarcere am oprit si la o cascada. O duduita micuta ne zice ca nu se poate ajunge fara ghid, ca e drumul intortocheat, asa ca scoatem banii (100p/caciula) si, gata, avem ghid. O alta tanti, sprintena nevoie mare.
Drumul spre cascada e foarte frumos – mergi prin rau, prin jungla, prin rau,printr-o poienita plina de cocotieri, prin rau, pe potecuta... V-am zis ca mergi si prin rau? Pe tot drumul spre cascada ne insoteste un parfum fin, de nedescris. Ce Kenzo Jungle, aici e jungla adevarata! Singura parte care nu mi-a placut a fost cea in care a trebuit sa urcam. Nu-mi place sa urc. Intr-un final, cam dupa 30-40 de minute de mers intins, ajungem la cascada. Nimic spectaculos, dar e draguta. Baietii fac o baie rapida in lacul mic care s-a format la baza ei, apoi pornim rapid inapoi, ca deja se insera. Noroc ca nu erau crocodili in rau.
 |
| Furia portocalie |
 |
Ne-au cantat, ne-au luat banii si au plecat
Pantofii lui Dragos erau aproape cat ele |
 |
| REZIST |
 |
| Nacpan Beach |
 |
| Twin Beach |
 |
| Baschetul - sport national |
 |
| Distractia de seara |
 |
| In drum spre cascada |
Ei, in cea de-a treia dimineata primim vestea cea buna – se face turul C! Ne imbarcam voiosi pe Persephony, cu toate electronicele bine izolate in sacii impermeabili si pornim la drum. Apa era chiar linistita intre insule, dar, cand am iesit din golf, a reinceput distractia. Noroc ca vasul asta era mai mare. Un tip din echipaj ne anunta ca prima oprire este la Secret Beach si ca ajungem cam in jumatate de ora – patruzeci de minute.
Asa ca, atunci cand vasul opreste langa niste stanci cat China, eu caut plaja. Si nu vad niciuna. De aia ii zice secreta...Mititeii ne zic sa ne luam vestele si mastile de snorkel si sa intram in apa si sa ii urmam. Hmmm...nu parea o idee extraordinar de grozava, mai ales ca apa era destul de agitata si se izbea de stanci. Dar na, nu puteam sa fiu eu Gica – contra, asa ca ma echipez. Si atunci vad pe unde trebuie sa trecem. In stanca era o gaura cam de un metru jumatate latime si cam un metru inaltime ramanea liber deasupra apei in functie de valuri. Un membru al echipajului se instalase in fata intrarii, celalalt trecuse deja dincolo.
Am fost la un pas sa ma intorc pe vas – nu sunt mare inotatoare, daca imi intra apa in nas ma inec si in cada si am si o vaga tendinta claustrofoba. Dar aproape toata lumea intrase in valuri, asa ca ma bag si eu. Ne asezam la coada. Te apropii de gaura, astepti valul care intra, dai puternic din brate, te agata primul philippinez care iti da un vant dincolo de intrare si acolo te prinde celalalt – ghidul noastru, care iti mai da un branci mai departe. Nu suna asa rau, nu? Dar a cam fost. Italianca din fata mea se arunca si trece. Imi iau inima in dinti, ii multumesc lui Dumnezeu ca sunt in apa, deci, daca fac pipi pe mine de frica, nu vede nimeni si pornesc.
Hmmm...sunt chiar tare, uite ce repede avansez! La naiba, nu avansez spre gaura, trebuie spre gaura, nu spre stanci! Reusesc sa ma centrez pe pasaj cand ma ia pe sus, din spate, un ditai valul. Nu trebuie sa ma mai impinga tipul de la intrare, ratez milimetric tavanul gaurii si ma trezesc azvarlita de partea cealalta, unde ghidul incearca sa ma prinda, dar ma rateaza, iar valul ma trimite aproape de o stanca.
Daca nu ma credeti, uitati filmarea.
Ma refugiez repede in partea calma si ridic ochii – soarele e sus pe cer, apa e albastra si calma, plina de stanci rotunjite, iar pe plaja ingusta, cu nisip alb, zburda veseli niste fluturi. Un castravete de mare leneveste la apa mica. Sau poate e mort. Sigur a facut infarct cand a trebuit sa intre aici.
Ma uit spre intrare la fix sa il vad si pe Dragos zburand inauntru. Ma duc sa ma plang ca eu nu mai fac asa ceva niciodata, in vecii vecilor, Amin, dar il aud pe ghid informandu-ne ca asta a fost partea usoara, ca e mai greu sa iesi. La naiba! Putea sa zica asta inainte sa ne bage aici, nu??
Mai stam putin sa admiram plaja secreta, apoi ne apropiem de afurisita aia de gaura. Raman mai in spate, sa studiez problema si legile fizicii care se aplica in acest caz, blestemand momentul cand m-a mancat in fund sa ma dau mare ca pot si eu. Ajung la concluzia ca secretul este sa prinzi un moment de acalmie, in care sa nu vina niciun val. Ma arunc, dand disperata dn brate, ghidul ma prinde si ma impinge prin gaura, dau din maini cu putere si ma agat de bratul intins al celuilalt membru al echipajului, care ma propulseaza la vreo 2m de peretele stancos. Sunt liberaaaaaaaa! Si, cel mai important, in viata. Si nici n-am facut pipi pe mine. Nici n-aveam cum, la cat de incordata am fost.
Ne urcam pe vas si plecam. Imi jur ca e singura experienta de genul asta. Prea mult pentru biata de mine...
Mai apoi oprim intr-un punct de snorkelling – e plin de corali, doar ca pesti nu sunt foarte multi. Oricum, e frumos si ma relaxeaza. Apoi mergem pe o insula si ne fataim pe plaja, cat cei din echipaj ne pregatesc pranzul pe vas. Mancam si plecam spre Hidden Beach, de data asta. Nu prea mi-a placut cum suna. Si ancoram iar langa niste stanci si o luam iar prin apa, inotand. Doar ca, de data asta, intrarea este deasupra apei. Ne strecuram prin gaura si dam de o plaja foarte frumoasa, cu putina jungla in spate si un golfulet lin ca oglinda in fata. Am stat ceva timp acolo, au coborat si cateva maimutele aproape de plaja. Frumos, ce pot sa zic.
Apoi a urmat lungul drum spre El Nido, cu o pauza pe Helicopter Island, unde am mai servit un buko.
Utile (1$ - 49,5pesos)
- inchiriere scooter - 1 zi - 500p + benzina
- Tour C - 1000p (cu secret deal)
- rucsac waterproof 20l - 500p
- 1l benzina - 40p
- senzatiile tari - priceless
 |
| Pornim in aventura |
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu