Un Doi Trei Patru: 2016

Aveam doar 3 zile de stat si o gramada de locuri de vazut, asa ca ne-am apucat de facut sapaturi pentru inchirierea unei masini, pentru ca nu o mai facusem niciodata pana atunci.
Auzisem eu ca sunt tot felul de costuri ascunse, dar, mai ales, ca iti trebuie un card de credit pentru inchirirere, nu se accepta unul de debit. Am apelat la domnul Google, am gasit ceva informatii pe diverse bloguri, informatii care nu m-au lamurit complet, mai ales ca nu crezi pana nu vezi sau nu o patesti pe pielea ta.
De la inceput vreau sa spun ca nu fac reclama la nicio firma sau banca sau alt site de inchiriere, pur si simplu asa am procedat eu.
Din cautarile pe net am ajuns pe site-ul celor de la Auto Europe, care este un portal pentru inchirieri auto, adica mai pe inteles, compara ofertele mai multor firme de rent a car.
Pentru ca urma sa fim patru persoane, nu foarte micute, am ales o masina din clasa compacta, Un pret bun si review-uri ok aveau cei de la Budget. Asa ca am ales un Citroen Cactus sau similar, cu 51 Euro pentru 3 zile, fara limita de km si cu asigurare basic inclusa. Am platit on-line prin cardul meu de credit de la Euroline, card pe care il foloseam doar sa cumpar un televizor in rate sau mai nou o masina de spalat, ca a crapat aia cumparata imediat dupa nunta. Inseamna ca a trecut mult de atunci!
Cardul a mers, aveam o teama ca nu este acceptat. Imediat mi-au trimis pe mail confirmarea si un voucher. Pana aici totul bine si frumos.
Si am aterizat in Bari. Ne-am dus direct la biroul celor de la Budget, unde ne-a preluat o don'soara vorbitoare de limba engleza (cam greu si stalcit, dar intelegibil, ca sa zic asa). Si incepe "Doar azi avem o mega super oferta! Pentru DOAR inca 35 Euro pe zi in plus, puteti primi un Renault Kadjar! Oferta speciala!" O refuzam politicos, asa ca vocea i se ofileste brusc si ne spune, pe un ton plin de mila "Ză adăr car iz ă Dastăr". Ii zambim dragalas si declaram ca e perfecta, ca e facuta la noi in tara. Se uita cam sui, apoi citeste pe voucher ca suntem 4. "Toti adulti", intreaba, plina de speranta. - Da, ii zicem noi. "OOO, atunci aveti bagaj mult!". E atat de incantata, incat aproape ca ne e mila sa ii aratam rucsaceii amarati pe care ii avem. Inghite in sec, apoi se porneste iar, mega entuziasmata "Tot azi avem o alta oferta speciala. Pentru doar 45 Euro pe zi veti avea cea mai buna asigurare pentru masina si dumneavoastra. In mod normal, pentru dumneavoastra trebuia platita o alta asigurare, dar, DOAR azi, e inclusa in cea de 45 de Euro".
O refuzam, hotarati - e mai mult mai mult decat masina in sine. Asa ca lasa pretul mai jos - "30 Euro pe zi, dar fara asigurare pentru dumneavoastra, doar pentru masina". Pai parca noi eram mocca. "Ok, 25 Euro pe zi, si venim sa va tractam in caz ca patiti ceva, dar sa stiti ca aici in zona se fura multe masini si se si zgarie". O refuzam iar, asa ca ne spune ca cea mai mica asigurare pe care o putem face este de 15 Euro pe zi. E, de fapt, ca un fel de franciza - daca ne fura masina, platim doar 900 Euro, iar daca avem accident, doar 400. O intrebam daca nu avem asigurare inclusa, se face ca nu intelege engleza, o dam pe italiana, balmajeste ceva, apoi incepe ceva legat de parbriz. Inteleg ca 6 Euro pe zi din asigurare se duc pentru parbriz, in cazul in care este zgariat sau spart. Ok, sa ne zica cat este totalul. 119,73Euro. Pai cum, ca pretul era de 51 Euro, cu inca 45, fac 96. Pai da, dar TVA-ul nu este inclus. Si nici taxa de aeroport - 16,31 Euro si nici taxa de drum - 7,5 Euro. Dar acum nu platim nimic, platim la intoarcere, in schimb, ne blocheaza pe card 135 Euro garantie pentru motorina. Luam masina cu rezervorul plin. O aducem la fel, ne deblocheaza banii. Nu il umplem, ne opresc cei 135 Euro. Dar nu e nicio problema, ca oricum, cam stat o sa ne coste si motorina. Facem ochii cat cepele - ce rezervor are, nene, Dusteru'? de tanc?? Se apuca de facut hartiile si, intr-o ultima incercare disperata, ne ofera, la doar 20 Euro, un GPS. "E plin de stradute intortocheate, nu va descurcati fara". Ii spun ca avem Here Maps, asa ca, resemnata, printeaza tot.
Semnam hartiile si, in loc de Adio, ne zice, pe un ton fatalist, "Sper sa nu patiti nimic, ca aveti cea mai proasta asigurare!"
Luam hartiile si mergem in parcare, verficam masina si plecam. Rezervorul parea plin, dar, cum am iesit din zona, a scazut o liniuta. A, si, surpriza! Dusterul are GPS incorporat. Care merge perfect! Eat our shoes, Budget lady!
Parcarile se platesc cam peste tot. In Bari am avut bafta de a gasi loc fix in fata hotelului - parcare 1 Euro/ora, intre 8.30 - 20.30. Noi am ajuns la 12.30, am platit 8 Euro. In Polignano a Mare nu se platea intre 12.30 - 16.30 - fix cat am stat noi acolo, in Alberobello a fost 2 Euro/ora, iar in rest am parcat in zone adiacente centrului, unde sambata si duminica nu se platea.
Masina era relativ noua - 35,000km, diesel, a mers ca unsa, consum mediu 6l/100km.
La intoarcere am facut plinul - am bagat motorina de 44 Euro. Ajungem inapoi in parcare, o predam si ii spun tipei de acolo ca rezervorul nu a fost plin. Imi zice sa le spun celor de la birou, poate ne fac o reducere. Cand ma duc sa rezolv cu actele, le zic de chestia asta. Domnisoara de acolo (alta decat prima) se uita la numarul de kilometri parcursi, calculeaza cat ar fi trebuit sa consum si imi returneaza 13 Euro, Fara nicio discutie, pur si simplu. Probabil se intampla des.

Cand am ajuns in tara si am apucat sa studiez conditiile de pe site, am vazut ca, de fapt, aveam asigurare inclusa. Una basic, ce e drept, dar exista, nu cum ne-a zis duduia ca trebuie musai. Apoi, cand am studiat cu atentie hartiile, am vazut ca ne bagase un extra 7,32 Euro (adica 6+tva) pentru protectia parbrizului, desi zisese ca e inclusa in cei 15 Euro. In schimb, cei 15 Euro/zi au fost 14 Euro/zi+tva.
Deci, intr-un final, in locul celor 51 Euro dati ca pret pe site, am platit aproape 120 Euro. Pana la urma, fiind doua familii, costul a fost ok, cu trenul plateam tot cam atat si sigur nu vedeam nici un sfert din cate am reusit sa bifam, dar putea iesi si mai ieftin, asa ca mergeti cu temele facute, sa nu va bage pe gat nimic din ce nu vreti. Bine de stiut ca poti sa inchiriezi o masina si cu un card de cumparaturi, nu iti trebuie nu stiu ce card de credit gold, si, pana la urma, cei de la Budget sunt ok, pentru ca alte companii imi cereau 800 Euro garantie.

78 de lei de la Timisoara la Bari si retur. Cu Wizz Air. Bine, fara bagaje, dar, pentru 4 zile am reusit sa inghesuim tot intr-un rucsacel mititel. Cum sa rezisti unei asemenea tentatii? Asa ca nu am rezistat, ne-am luat doi prieteni - Cristina si Marius - si am pornit spre Italia cea frumoasa si insorita.
Am aterizat in Bari la 11.30 si, dupa toate formalitatile, ne-am indreptat spre zona de inchirieri masini. Platisem in avans din tara pentru un Citroen C4 sau ceva similar. Ne-am ales cu un Duster nou-nout, dar, despre experienta Rent-a-car, il voi lasa pe Dragos sa va povesteasca in postul urmator.
Prima tinta este Bari. Verificam bine masina, sa nu aiba zgarieturi pe care sa ne puna sa le platim noi ulterior, setam adresa pe Here Maps (sa-i dea DD sanatate cui a inventat aplicatia) si pornim. Incet, cu grija, ca ultima chestie pe care ne-a zis-o don'soara de la Budget Rent-a-Car a fost "Sper sa nu patiti nimic, ca aveti cea mai proasta asigurare posibila" :))
In Bari aveam rezervare la Guest House Stazione Centrale - un fost apartament cu 3 camere, a carui bucatarie a fost transformata si ea in dormitor, ca atare, acum au 4 camere duble de inchiriat. Singurul inconvenient este ca baia este comuna pentru toti, dar pretul este bun (32 euro/noapte/camera dubla) si locatia exceptionala, deci, pentru o noapte, chiar nu este o problema.
Am parcat (cu grija) masina, am platit parcarea, ne-am lasat bagajele la hotel si am pornit prin Bari.
Am luat-o pe faleza si, incet - incet, am ajuns la Citta Vecchia. Piazzete mici, biserici si bisericute la tot pasul, case, casute, strazi inguste, pietruite, gelaterii, ce poti sa iti doresti mai mult? Am umblat cateva ore, incercand sa nu ratam nimic, pana cand ne-a izbit foamea. Si ne-am izbit si noi de o problema - toate restaurantele erau inchise, deschideau abia dupa ora 18. Si incepea si ploaia. Si se inchisese si magazinelul cu prosciutto si mozarella. Grava situatia... Noroc ca am gasit, intr-un final, un restaurantel unde serveau paste, ca altfel lesinam pe acolo.
Cand am iesit, burnita marunt. Nu-i nimic, stradutele sunt inguste, mergi adapostit. Intre timp, la usile caselor, au aparut batranele care fac manual paste. Toate vand covrigei si diverse soiuri de paste facute in casa. Ne mai fataim o ora, apoi incepe sa ploua torential, asa ca cedam si pornim spre casa.
Micul dejun este inclus in pretul camerei. Dimineata ne infiintam la Cafe Stazione si primim un croissant sau un melc cu ciocolata, cafea sub diverse forme si un suc de fructe. Mic dejun italienesc. Dar este de ajuns pentru a ne da energie pentru o zi de plimbare.
Primul obiectiv de pe lista este Grotta Castellana. Ajungem acolo pe la ora 9. Exista doua tipuri de tururi - cel complet - mergi 3km si dureaza cam 2 ore si cel partial, in care se merge doar 1km si dureaza sub o ora. Il alegem pe cel complet, platim biletele - 16 euro/persoana si asteptam intrarea.
Pestera e cu adevarat spectaculoasa. Mai intai intri in prima sala, unde este, de fapt, intrarea naturala in grota. Un spatiu imens, cu stalactite, stalagmite, coloane si o gramada de muschi si cu tavanul prabusit. De aici avem poze, ca in rest este interzis. Fantastic de frumos. Apoi incepi sa cobori. Treci prin coridoare mai inguste sau mai late, mai inalte sau mai joase, prin sali feerice, luminate artistic cu cate un bec plasat exact acolo unde trebuie. Cele mai multe stalactite sunt albe. Din loc in loc, isi face de cap oxidul de fier si mai vezi si cateva rosiatice, dar albul predomina, Zici ca esti intr-un regat de gheata. Ghidul ne spune ca, pentru fiecare cm de stalactita a fost nevoie de aproximativ 100 de ani. Asa ca te uiti la ce te inconjoara si te simti mic-micut. Cei 3 km au zburat repede si ne-am trezit inapoi, afara.
Daca aveti de gand sa vizitati vreodaa grota, va recomandam sa ajungeti ca noi, la prima ora. Ghidul a fost in italiana, ce e drept, dar am fost cam 20 de persoane. Cand ieseam noi, intra grupul cu ghid in engleza. Erau cel putin de doua ori mai multi.
De la Grotta am plecat spre Polignano a Mare. Gresim putin ruta si ne trezim pe un drum lateral care serpuieste prin camp. Afara e soare, pasarelele ciripesc, masina merge. Perfect. Gasim si un trullo abanadonat. Evident ca are parte de o sedinta foto indelungata, apoi pornim mai departe. (Trullo - la plural trulli - sunt constructii tipice Vaii Itria din regiunea Apulia, casute din piatra, construite initial ca depozit sau adapost pentru cei care munceau campurile).
Ajunsi in Polignano, am facut o scurta escala intr-o Pasticerie, unde ne-am facut plinul cu tot felul de bunataturi, apoi ne-am indreptat spre partea veche. Ajungem cumva fix sub podul care apare peste tot cand cauti pe Google oraselul asta. Ne oprim, Dragos trage un photo session, fericit ca podul nu protesteaza si sta cuminte acolo, apoi ne ducem pe plaja.
Plaja nu e grozava, e plina de pietricele, dar privelistea, privelistea e de milioane. Si in stanga si in dreapta sunt stanci si cladiri cocotate pe ele.
Urcam in oraselul vechi si umblam brambura pe stradutele vechi si intortocheate, pana ajungem la balconul de deasupra marii. Adriatica se izbeste de stanci, fara mila, iar in stanga vezi cateva balcoane - cateva noi - aici se inchiriaza camere, daca vrei senzatii tari, si unul atat de vechi ca ai impresia ca si un porumbel l-ar putea face sa se prabuseasca in valurile de dedesubt.
Peste golfulet, pe partea cealalta, se vad alte stanci. Mergem si acolo, evident, apoi pornim inapoi spre Dusterul nostru fidel, cu un mic detur, pe la o Gelaterie.
Urmatoarea tinta? Casa Isabelle Relax, unde vom sta in urmatoarele doua nopti. O gasim destul de repede - ne cazam, Signora Isabelle ne invita la o cafea, sa ne revenim, apoi ne spune cam ce ar fi de vazut prin zona. Ne tragem sufletul 5 minute si plecam spre Alberobello.
Eh, aici e Raiul trullilor. Un satuc doar cu trulli. Zici ca esti in povesti. Casutele sunt varuite in alb, cu acoperis din piatra, rotunde si dragute. O placere sa te uiti la ele. Cele mai multe au magazinase in ele, dar sunt si o gramada locuite. Stam aici pana incep sa inchida trulli, apoi pornim spre casa, cu o pauza lunga intr-un supermarket de unde ne aprovizionam cu prosciutto, mozzarella, paine proaspata si vin (si cola, pentru unii).
Duminica ne trezim pe la 8.30 si ne instalam pe terasa, sub soarele caldut, la micul dejun. Este unul extrem de copios si delicios, asa ca ziua debuteaza cu dreptul. Prima oprire? Locorotondo. Oraselul, cocotat pe un deal, are partea veche sub forma circulara, de aici si denumirea. Casute albe, strazi pietruite, biserici in stil baroc, o gramada de cafenele si un punct de belvedere, de unde poti vedea valea inconjuratoare, presarata de trulli. Locorotondo este un popas minunat, pentru o ora - doua.
Statia urmatoare? Martina Franca. Partea noua a orasului ne lasa reci, dar ajungem repede in centrul vechi, unde ne pierdem pentru urmatoarele 3 ore. Seamana putin cu Locorotondo, adica tot casute albe, strazi pietruite, o gramada de biserici si cladiri in stil baroc, dar, in acelasi timp, are un alt aer. Dam atacul intr-o gelaterie, sa ne refacem puterile, si ne suim in Duster, cu destinatia Matera.
Pana la Matera sunt vreo 70 de kilometri, iar cerul se innegureaza din ce in ce mai mult. Ploua cand parcam masina, asa ca suntem destul de desumflati.
O pornim incet, prin burnita, spre centrul vechi. Gasim Domul, ne uitam nitel la el, ca nu ni se pare ceva exceptional, apoi ne apropiem de marginea piatetei, ne ridicam pe varfuri si privim dincolo de balustrada. Brusc, se opreste si ploaia, iese si soarele si ochii ne cresc de uimire. Toata partea de jos e ocupata de un orasel vechi, cu case facute din piatra. Nici nu stiu cum sa il descriu - este exact cum imi inchipui eu ca arata Ierusalimul pe vremea romanilor. Oboseala dispare si incepem sa exploram aleile vechi.
Dupa cateva ore bune oprim la o pizza, apoi mergem spre casa. Luni dimineata plecam spre Romania.
Ce sa faci, timpul zboara cand te distrezi!