Din El Nido am
plecat spre Port Barton. Drumul nu e lung, dar plin de curbe. Si am nimerit si cel mai tembel sofer din toata Asia. Schumacher a fost mic copil. La prima pauza s-au dus la el si Dragos si inca vreo 3 altii din autobuz, sa il roage sa mearga mai incet. Cica nu poate, ca el are un program de respectat. Asa ca ne-a dus ca pe cartofi.
Am ajuns destul de devreme in Port Barton si am inceput sa
cautam cazare. Am avut noroc si am gasit doua casute din bambus, noi noute, si,
mai important, libere. Le-am luat repede si am plecat sa mancam. Cristina si
Viorel au venit in El Nido de aici, asa ca stiau cum stau lucrurile si pe unde puteam sa ne plimbam. Dupa masa
am mers pe plaja, sa il gasim pe barcagiul cu care fusesera ei cu 5 zile
inainte – Mario. L-am gasit, baietii au negociat sa luam barca doar pentru noi
si a ramas sa ne vedem dimineata pe plaja.
Port Barton este
foarte diferit de El Nido. Este un satuc curatel, aerisit si linistit. Partea
cu linistea se duce pe apa Sambetii pe la 6 dimineata cand toti cocosii din sat
(si sunt multi, nene, ca ii folosesc la lupte) se apuca de cucurigat.
Ziua nu este
curent electric decat la vreo 2 hoteluri mai bengoase. Altfel, doar de la 18 la
24. Dar este asa frumos aici, ca nu te deranjeaza.
Dimineata, la ora
8, am fost pe plaja. In tur era inclus si pranzul, dar Mario ne zice ca nu a
gasit peste la piata si ca avem doar pui, asa ca stabilim sa incercam sa cumparam.
Ne duc intr-o zona de pescuit, da peste o barca, capitanul si Mario zbiara la pescar, ala zbiara
inapoi si, dupa cateva minute, ditai pestoiul, inca miscand (saracul), este
transbordat la noi. Aflam ca ii zice Maya-Maya. Pornim din nou si, dupa vreo 20 de minute ne
opresc pe o plaja salbatica.
Ne cocotam pe niste pietre si trecem in cealalta parte, spre o alta plaja, unde s-au instalat doua familii de pescari. Cateva casute amarate, multa mizerie, doi barbati transand un rechin, un ditai porcul, o gramada de copii si un pescar coborand fericit din barca si urland „Lapu-Lapu”.
Mario si capitanul casca ochii cat cepele, murmurand reverentios – "Lapu – Lapuuu" si pornesc grabiti spre barca. Il ridica, il admira, striga spre noi „Lapu-Lapu” si pornesc spre tarm, tarandu-l pe bietul peste prin apa. Ajung cu prada langa noi, cu ochii lucind de fericire. E cel mai gustos peste din lume. Nu prea se gaseste. E LAPU-LAPU!!
Baietii incearca sa negocieze pretul, ca astia cer 250p/kg, in conditiile in care Maya-Maya a fost 200p pt 1,5kg, dar pana la urma ramane asa, ca Lapu-Lapu asta e o chestie de domeniul SF-ului, care nu poate fi ratata. Asa ca il luam si pornim spre German Island.
 |
| NU-i un sfat rau, nu? |
 |
| Pornim la drum |
 |
| Bietul rechin... |
 |
| Copii si plase de pescuit |
 |
| Lapu Lapu |
 |
| Prea frumos sa il mananci |
 |
| Inapoi la barca |
 |
| Doua doamne si doi domni :) |
 |
| Viitorul nostru pranz |
Mario si El Capitan se apuca sa ne pregateasca masa, noi lancezim in hamace si ne gandim ca viata e frumoasa. Dupa vreo 40 de minute, mancarea e gata si mergem sa il papam pe amaratul ala de Lapu-Lapu.
Dupa pranz, ne bagam in apa , sa cautam testoase. Am dat peste una, imensa. Rodea calma niste iarba de mare, dand alene din picioare. Mi s-a parut o mare cinste sa pot inota alaturi de ea.
Am parasit cu regret German Island si am pornit mai departe. Am mai oprit in doua locatii, sa snorkelim. Filipinezii au o gramada de corali, foarte frumosi. Dar stau mult mai prost decat thailandezii la pesti. Sincer, cred ca i-au mancat pe toti.
Ultima oprire este Starfish Island. Este o ridicatura mica de nisip, in mijlocul golfului. Si da, sunt o gramada de stele de mare acolo.
Miru si Vlad ar fi fost tare fericiti in acest tur.
Cheltuieli:
- El Nido - Port Barton - 450p
- cazare - 1000p/noapte
- private boat - 3000p
- lapu lapu - 250p/kg
 |
| Star Fish Island |
 |
| O limba de pamant in mijlocul marii |
 |
| Uite ce am gasit |
 |
| De prin Port Barton |
 |
| Oboseala mare |
 |
| Plaja din Port Barton |
 |
| Apus de soare |
 |
| Mama puiutilor |
 |
| Stea de mare |
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu