2 zile in Tokyo

210 Euro din Budapesta pana in Tokyo si inapoi. O oferta de nerefuzat. Asa ca nu am facut-o nici noi patru (adica Dragos si cu mine, Delia si Gabi, copiii i-am lasat la vatra) si iata-ne in capitala Japoniei.
Am ajuns seara, dupa 12 ore de zbor din Istanbul. Primul japonez pe care l-am intalnit a fost un mosulica, imbracat frumos in uniforma, care dirija coada la ghiseul pentru viza si verifica daca ai completat corect cererea. Un al doilea te indruma spre ghisee. In 10 minute aveam viza pe pasaport. Cum inca mai am cosmaruri din Thailanda, unde am stat 3 ore pentru viza, formalitatile de aici mi s-au parut un dar ceresc.
Dupa ce ne-am recuperat si bagajele, am luat Keiko Shuttle Bus din aeroport - varianta cea mai ieftina. Te lasa la Tokyo Station si costa 1,000 yeni (1euro il schimbi cu circa 115 yeni). Se poate merge si cu trenul, dar pretul e mai mult decat dublu. Soferul ne anunta ca drumul dureaza, in general, intre 55 - 60 minute, dar ca, in functie de conditiile de trafic se poate intarzia putin. Am ajuns la Tokyo Station in fix 55 de minute.
Ne-am cumparat din tara Japan Railways Pass (JR Pass). Am dat 235 euro pe el, dar isi scoate banii la un drum Tokyo - Kyoto (dus - intors). Si am avut norocul ca hotelul unde aveam rezervare, adica My Stay Ikebukuro, sa fie chiar pe o linie JR Yamanote, altfel dai un euro si ceva, minim, pentru fiecare calatorie. Am aterizat la 19.30 si, la 22.30 ne cazam, epuizati.
Atentie, hotelurile din Japonia cer banii la check-in si nu accepta decat yeni. Iar cardul meu nu a functionat la ei, doar la un bancomat din magazinul 7Eleven. Deci e bine sa schimbati ceva in aeroport - va trebuie si pentru shuttle bus, pentu metrou si macar pentru prima noapte de cazare.
Cheauni de somn, a doua zi dimineata - Japonia este cu 6 ore inaintea Romaniei - am pornit spre Piata de Peste (Tsukiji Fish Market). Am reusit sa ne descurcam in caile intortocheate ale metroului nipon si am ajuns la tinta. Sunt doua piete, de fapt - una plina cu diverse produse din peste, bucati de peste, preparate din peste - si piata unde vine pestele proaspat si este transat si vandut.
Ambele sunt un spectacol in sine, daca poti face abstractie de "parfumul" minunat. Eau de poisson, cum s-ar spune ...
Pe langa piata sunt o gramada de standuri care vand mancare. Ne-am inscris si noi la o supa (a fost tare buna), dar ma gandeam ca in Romania nu le-ar fi dat voie sa serveasca mancare acolo. Sigur ar fi avut vreo 20 de conditii, care de care mai inteligenta.
Urmatorul obiectiv de pe lista a fost Muzeul Samurailor, din Shinjuku. Nimic spectaculos, daca ma intrebi pe mine, dar am prins o demonstratie facuta de un nene care urla cat il tineau bojocii de fiecare data cand dadea cu sabia in aer (zau ca m-am speriat, prima data. de urlet, nu de sabie). Plus ca te poti deghiza in gheisa sau samurai si sa faci cateva poze.
Am iesit din muzeu si ne-am mai invartit prin cartier. Este vestit pentru magazinele scumpe, cazinourile unde se joaca Pachinko (- un fel de pacanele de-ale noastre, unde este un zgomot infernal si unde gasesti inclusiv mosi si babe, se joaca pe bilute, iar la sfarsit le transformi in bani -),  luminile care iti scot ochii noaptea si cartierul cu lanterna rosie.
Morti de foame, am aterizat intr-un local unde am incercat sa mancam una din cele mai nasoale chestii pe care am avut neplacerea sa o incerc vreodata. Culmea este ca, in toata Japonia, restaurantele tin in vitrina machete din plastic ale diverselor feluri de mancare, ca sa stii exact ce le ceri. Dar asta era ceva... indescriptibil.
Cu stomacul in greva am pornit spre Shibuya. Aici este cea mai aglomerata intersectie din lume. Masinile se opresc din toate sensurile de mers, pentru ca oamenii sa traverseze. Si sunt o gramada... nu-ti vine sa crezi, cand ii vezi. Ne-am luat cate ceva de la Starbucks ca sa putem sta la etaj, sa admiram privelistea. A inceput sa si ploua, asa ca multimea de oameni s-a transformat intr-o multime de umbrele.
Cum Dragos voia sa pozeze Shinjuku noaptea, ne-am intors in zona. Stiam ca aici este si Tokyo Metropolitan Guvernamental Building, in care poti urca gratis pana la etajul 45. Am urmat semnele din metrou si, dupa un drum de jumatate de ora prin subteran (cu trotuare mergatoare si scari rulante) si 50 de secunde in lift, am ajuns la inaltime. Privelistea este minunata, mai ales ca se intunecase si toate cladirile erau luminate.
Am luat-o spre cartierul cu fetite, dar ploaia hotarata ne-a cam taiat avantul, asa ca am pornit-o spre hotel. Eu am dormit bustean, Dragos avea insomnii pe la 4 dimineata si verifica scorul meciurilor pe net.
Dimineata am mers in Harajuku, la templul Meiji. Simplu, frumos, plin de lume si aici. Am pornit apoi spre alt templu - Senso Ji, in Asakusa. Mult mai spectaculos decat primul, iar straduta care duce spre el e plina de magazinase. Iti cam ies ochii din orbite la preturi. Mari, nene...
Candva, a vazut Dragos un reportaj despre o strada unde vin fetele sa se deghizeze in persoanje manga - Takashita Street, asa ca am pornit si acolo. Din pacate, nu stiam ca doar duminica se intampla asta, dar tot am vazut vreo 3 deghizari, am mancat vestitele clatite umplute cu frisca si capsune, am admirat zecile de magazine cu produse de firma si am facut kilometri pe jos.
Sambata dimineata am pornit spre Kyoto, dar asta e alta poveste.

Utile in Tokyo:    1 euro - 115 yeni, 1$ - 103 yeni

- JR Pass (se cumpara doar din tara) - 235 euro
- aeroport - Tokyo Station - intre 1000 - 3000 yeni
- metrou - incepand cu 180 yeni (se plateste in functie de linia folosita si distanta parcursa)
- intrare Muzeul Samurailor - 1,800 yeni
- cola 0,5 - 100 yen
- apa 2l - 100 yeni
- apa 0,5l - 140 yeni (nu e greseala, asa e)
- bere - 200 - 300 yeni (doza 0,33)
- cazare hotel My Stay Ikebukuro - 7300 yeni/noapte/cam dubla
- mancare japoneza (la restaurante micute, de cartier) - incepand cu 700 yeni

cap de ton

transarea

file de ton

fasii de sepie uscata

diverse

fructe de mare la gratar

crabul urias

crabul mega urias - cantarul din fata e unul de ala cum avem noi la supermarket

avem de toate

crabi si copanele de crabi

10$ caserola de capsune

caracatita la frigaruie

pestisori

alti crabi

ton

tonul dupa licitatie. lada de langa avea 1m jumatate lungime

piata de peste

tipari

ton

tentacule de caracatita

la rand la supa

supa buna

street food

meniul din plastic

in metrou

armura de samurai

samuraii

hehe...ala e coif de samurai, nu castron

gheisa

la pachinko

asta are o avere in bile

red light district

mancarea nasoala

Shibuya, la o ora de trafic redus

o ploua, biata de ea. Dragos se oferea sa o ia acasa

Shibuya

de la etajul 45

Tokyo

plouat ca ploua :)

Pozele din ziua a doua le punem maine. Japonia asta e asa de plina de oameni si locuri, ca nu ai timp de nimic altceva :)

La Templul Meiji - poarta de intrare in parc

Butoaie cu sake, donate de producatorii dn Japonia

am avut o zi insorita, perfecta pentru poze

in curtea templului

preot shintoist

fecioarele templului

trebuie sa te clatesti pe maini inainte de a intra in curtea templului

prima incercare de a face o poza toti 4 - ratata

acum ne-a iesit 

zen

Dragos e vedet masculin 

am ajuns si la SensoJi

frumos, nu?

imbracata traditional

cand viziteaza templul, multi se imbraca in kimonouri

fum sacru

Tokyo Tower

in excursie, toata clasa

prea cald, au bagat vaporizatoarele in functiune

vrei cu ricsa? trebuie sa fii bogat 

de pe langa templu

mancare delicioasa

Tokyo

am ajuns in Harajuku

aici incepe seria - fetele din Tokyo. Doar ca lui Dragos i s-au terminat ambele baterii foto, asa ca nu sunt prea multe. Dumnezeu e femeie :D

pe asta i-am aratat-o eu

crepe

e buna

vrei si tu, nu? dupa ce ai zis ca nu vrei...

Shinkansen - cu asta plecam la Kyoto