Un Doi Trei Patru

vineri, 23 ianuarie 2015

America de Sud _ Ilha Grande _ Brazilia

Din seria "de acum 6 ani" - autor: Dragos

Buna tuturor,

Daca paradisul ar trebui sa aiba un nume propriu, acela trebuie sa fie Ihla Grande. Si cu asta am spus aproape tot.
Plaje fara numar, padure tropicala cu maimute, papagali, colibri si alte zburatoare pe care doar le auzi, apa limpede si calda, mancare ieftina si multa si nici o masina, caci pe insula nu exista drumuri, decat poteci.
Ne-am cazat la la un hostel la care aveam deja rezervarea facuta din tara, Aquario, unde ne-am facut de cap si am luat o camera dubla de data aceasta, nu ca la Rio unde am stat 6 in camera. A fost ok, dar nu super, in sensul ca am regretat micul dejun de la Rio, unde aveam fructe la greu (pepene, anans, mango, sucuri naturale si chiar prajiturele - facute de un bucatar argentinian).
Dar sa revenim la Ihla Grande. Acest paradis a avut un trecut nu chiar asa de frumos, la inceput, prin 1700 a fost un paradis al piratilor, apoi leprozerie, de prin 1900 puscarie de criminali, iar din 1953 parca, puscarie pentru opozantii regimului militar. Acum e parc national.
In prima zi am ales sa mergem la plaja Lopez Mendes, una din cele mai frumoase din Brazilia, zice ghidul, nu eu. Traseul era de 2-3 ore prin padure tropicala (noi am facut 3), super senzatia, incredibil de descris in cuvinte si nici pozele nu pot sa redea, decat cel mult 30% cu indulgenta. Cristina s-a plans ceva la inceput, ca era de urcat, dar cu timpul s-a obisnuit si nu mi-a mai urlat in ureche. Sau nu o mai auzeam eu din cauza ca nu putea sa acopere maimutele si papagalii (pe care nu-i vedeam doar ii auzeam).
Dupa doua ore prin padure si 3 plaje consecutive, un suc de mango congelat la punguta, super bun pe caldura aia, (Cris e cu sucul de anans), am ajuns la Lopez Mendes. Prima data nu m-a dat pe spate, era o plaja de surferi cu valuri mari si apa super limpede, dar cand am intrat in apa, senzatia s-a schimbat, total, super valuri nu ca la noi. Cristina nu a intrat mai mult de genunchi, la venirea valului apa era pana la piept si ii era frica, eu m-am aruncat mai mult.
La intoarcere am luat o barca si cum am plecat a inceput o ploia torentiala. Pana in Abrao toti stateam inghesuiti ca pinguinii unii in altii sa nu ne ude.
Bine ca am mers in prima zi la aceasta plaja, ca a doua zi apa a fost foarte agitata, am vorbit cu Hubert si Jan, 2 canadieni cu care am impartit noi taxiul, ca nu se putea intra pe plaja, valurile aveau peste 6 m si acopereau toata plaja (care avea cred ca vreo 30m in largime), pe deasupra murise si un englez cu placa, strivit de stanci, deci nu era nimic bun de vazut.
A doua zi am ales sa fac scufundari cu Ricardo, un biolog marin de pe insula, care are o scoala de diving, iar Cristina cand a vazut pozele si filmele ce rulau in dugheana lui, si-a invins teama si s-a inscris si ea. Costul excursiei cu tot echipapentul si aproape o ora de scufundare 60 de dolari de persoana.
Vrau sa spun ca ma asteptam sa fie usor. Ei bine, nu a fost deloc asa. Greu a fost pana m-am prins cum sa reglez presiunea in urechi, la fiecare 2 m, chiar 1m. La adancime mai mare trebuia sa te tii de nas si sa sufli tare, ca sa se regleze presiunea si sa-ti pocneasca timpanele, altfel iti pocneau de tot. Pana la urma am reusit, Cris chiar inaintea mea. Ne-am scufundat la 12 m, dar parea imens, pana am ajuns la fund a parut o vesnicie.Ce am vazut nu pot sa descriu, dar avem ceva poze. Este uimitor sa pui mana pe stele, pesti, crabi si alte minunatii. Fiecare ne-am scufundat cu un istructor, eu - cu Leonardo, Cris cu profesorul (care nu era deloc de lepadat, si mai trebuia sa-l si tii mereu de mana). Partea nasoala e ca Leonardo avea vreo 50 de kilograme si a trebuit sa mai ia ceva balast suplimentar ca sa ma poata trage in jos
Ce mai tura vura, a fost bestial si a meritat fiecare leut.
Maine o sa va scriu despre drumul spre Foz de Iguazu, dar despre asta o sa va povesteasca Cristina, ca o sa fie randul ei la butoane.
Pa pa si va pupam.

cu un arici de mare

scuzati coafura. de la curentii subacvatici mi se trage

asteptand sa ne scufundam

barcuta noastra

la un pahar de apa

steluta

s-a umflat sa ne sperie

pregatiri

Ricardo ii explica lui Dragos diverse

proba, 1, 2, 3

pe asta mic ti l-au dat?? ghinion

paianjen de mare

ca o sirenuta

in jungla

punct de belvedere

soseste si un vas de croaziera

greu la deal, dar si la vale

o localnica

plaja

prin jungla

alta plaja

hmmm...de care sa ma apuc?

bun si racoritor

Lopez Mendez

sirenul sef

la intoarcere

ploua putin

de la noi de pe terasa

casuta de pe insula

la ataaaac

dimineata

pornim spre scuba

priviti ce zambete de revista afiseaza domnii din spate.
lui Dragos ii era rau :D

o insulita

la plimbare pe plaja

caruciorul cu bunataturi

bisericuta de pe insula

nu m-am dat cu destula crema de protectie

birdie birdie

un fluturas

orhidee

cam innorat, dar plecam oricum

vineri, 19 decembrie 2014

America de Sud _ Brazilia _ Rio de Janeiro

Pentru ca atunci nu aveam blogul nostru, am scris despre calatoria in America de Sud (mai - iunie 2009) pe Travelpod. Si ne-am gandit sa mutam postarile aici. Speram sa va placa, desi sunt vechi.

Ziua #1
In sfarsit am tras in piept prima gura de aer de Rio. Si a fost innabusitoare, incinsa si umeda. Erau 25 de grade la ora 6,00 dimineata.
Dar sa incepem cu inceputul. Ieri a fost o zi foarte grea. Mai intai pentru ca a trebuit sa ne luam la revedere de la Vladut pentru 2 luni. Apoi pentru ca, in drum spre Rio am tras si o fuga prin Paris, ca aveam ceva timp la dispozitie. Am reusit sa vedem Turnul Eiffel si sa mergem 2 ore jumatate cu RER-ul si sa mancam si ceva la un McD.
In sala de asteptare din aeroport am nimerit langa niste chinezi care tipau unul la altul si faceau ce stiau ei mai bine - ragaieli si alte functii de genul asta. Ne era teama sa nu stam langa ei in avion, dar am avut parte de altele - o mama cu trei copii, toti sub 5 ani. Cand au urcat, urlau toti trei atat de tare, incat ne gandeam cu regret la chinezii nostri. Dar a fost bine. S-au calmat si au adormit repede. Drumul cu avionul a fost foarte lin si linistit. Partea neplacuta a aparut in aeroport cand, am constatat (eu - surprinsa, Dragos - "eram sigur") ca au uitat sa trimita sofer dupa noi. Dupa ceva parlamentari telefonice, la o ora dupa de trebuia sa fim ridicati, a aparut si Marc Antonio - taximetristul. Traficul in Rio este mai rau decat in Bucuresti. Nimeni nu semnalizeaza, fiecare se crede la Formula 1, mai ales soferii de autobuze.
Hostelul nu este grozav. Cam jegos dupa parerea noastra (si nu suntem chiar unii pretentiosi). Dar este ok pentru 3 nopti, mai ales la cei 11$/noapte si Cafe Do Manhana inclus (asta este micul dejun).
Azi am fost la Corcovado (adica Crist Rendendor - cel cu mainile larg deschise) si pe Copacabana. Vremea a fost destul de ciudata (desi este innorat,au fost 30 de grade), asa ca nu am facut plaja, doar ne-am plimbat. Ne-am oprit la un chiosc pe strada (si sunt o gramada) si am baut niste sucuri de fructe - Dragos - mango cu banane si eu - ananas cu inca ceva ce nu imi mai aduc aminte - delicios, oricum. Maine trebuie sa mai incercam altele.
Deci - suntem foarte bine, ne place Rio mult de tot, totul este ok si ne este deja foarte dor de Vladul nostru. Maine o sa punem si niste poze, sa vedeti pe unde ne-am plimbat. Acum avem ceva probleme tehnice :D
Va pupam

Ziua #2

Salutare. Am cazut de acord sa scriem pe rand, asa ca acum scrie Dragos. Daca o sa pierd o litera sau apare alta, e datorita tastaturii care e stearsa si scriu aproape blind.
Astazi am fost in gradina botanica si am batut la pas toata plaja Ipanema si ceva din Copacabana. A fost cam innorat, asa ca nu prea erau fetite pe plaja, doar niste carioca care jucau volei. Partea nasoala e ca aici se intuneca pe la 17,45, asa ca la 18 trebuie sa fim la hotel, ca nu e recomandat sa te plimbi noaptea, chiar daca este popor la greu pe strada. Dar nu vrem sa riscam. Iti dai seama ca e un oras periculos dupa gardurile de la intrarea in blocuri si intrarea in banca care se face dupa ce treci de 3 usi toate cu butoane si om de paza. Baietii cred ca nu se joaca pe aici.
In rest totul ok. Preturile sunt destul de mici, chiar mai mici decat in Ro la unele produse. Inca nu am dat de cap la chestia cu pozele, dar inca cautam si sper sa o rezolv pana la urma.
Sa auzim numai de bine.

Ziua #3
Gata si a treia zi in Rio.
Dupa ce m-am chinuit din greu sa il conving pe Dragos sa nu se sinucida din cauza vremii (a plouat dimineata si a fost innorat aproape toata ziua), am plecat spre centru, sa vedem si noi Catedrala, niste scari mai ciudate din Santa Teresa si ce mai este pe acolo. Catedrala este foarte atipica, cel putin la exterior, dar mi-a placut. In schimb, restul centrului mi-a dat fiori. Ai impresia ca sunt toti cu ochii pe tine. Nu ai sentimentul de confort pe care ti-l dau Botafogo, Copacabana si restul cartierelor de langa plaja. Dupa aceea, am profitat de niste raze de soare si am urcat si pe Pao de Azucar. Incredibil. Imi pare tare rau ca nu era soare, dar privelistea era fenomenala si asa. Si am intalnit si primele noastre maimutele!! Mici, ca niste pisioasi, mancau si ele prin copaci. Tare dragute!
In rest, suntem bine. Maine parasim Rio si ne indreptam spre Ilha Grande. Nu stiu daca avem net acolo, dar, daca avem, va tinem la curent in continuare.
Mi-a placut mult Rio. Este un oras al contrastelor. De la Favelas pline de mizerie, pe care le-am vazu doar din taxi, la cartiere ultra cochete, dar si ultra pazite, cu garduri de fier la intarea fiecarui bloc, de la oameni blonzi, cu trasaturi pur europene la negrii aproape albastri, de la femei coborate din reviste, la balene care dau pe afara de atatea grasimi. Gasesti aici tot ce vrei. In recomandarile hotelului sunt incluse pana si sfaturi pentru cei care vor droguri.
Va lasam cu bine si sper sa revenim cu poze si din Ilha Grande.