Kandy. Sri Lanka

Cazarea din Sigiryia a fost minunată. Camerele decente, băile mari, dar punctul forte a fost curtea. Ca sa ajungi la Ambasewana, mergi pe un drumeag neasfaltat. La început, sunt câteva case pe ambele părți, apoi rămân doar pe stânga, iar în dreapta sunt câmpuri cu orez și junglă. 

Păuni cum nu am mai văzut de frumoși zboară de pe gard în copac, se plimbă prin orez și scot cele mai groaznice sunete. Suntem vecini cu o ceată de languri cenușii. De fiecare dată când trecem pe lângă ele, masculul ne arata colții impresionanți. I-a arătat și Dragoș pe ai lui, dar maimuțoiul nu a părut prea afectat.

Apoi intri în curte. O oaza de verdeață, de o curățenie impecabilă. In fiecare dimineață, femeile mătură toată grădina sub atenta supraveghere a proprietarului care ne-a anunțat că el a fost militar. Și, ca atare, își conduce familia ca un adevărat "armatist".

Am lăsat în spate Ambasewana și am pornit spre Kandy, al doilea oraș ca mărime în Sri Lanka și ultima capitală regală. 

Am oprit la un Buddha auriu, Dragoș a făcut 1374 de poze, apoi am plecat mai departe.

Jagath ne-a întrebat dacă ne interesează procesul de fabricare a batik-ului - cum imprima desenele și modelele pe pânză. Bineînțeles că ne-a interesat, așa că am făcut o pauză lungă la fabrica de batik. După ce desenează modelul, femeile folosesc ceara pentru a acoperi zona care trebuie să rămână albă, apoi scufundă materialul în cea mai deschisă culoare pe care o vor folosi. După aceea, aplica ceară pe modelul care trebuie să rămână în culoarea aceea și scufunda materialul în următoarea culoare ca intensitate. Și tot așa, pana iese ce vor.

Fetele au luat la studiat magazinul cu textile, în timp ce Dragoș avea mâncărici la tălpi, dar așa e când mergi singur cu 3 femei.

Următoarea oprire este la Spice Garden - aici, un nene care ne explică din start că el face voluntariat și nu este plătit pentru că ne este ghid. Îl asigurăm că am înțeles și pătrundem în gradina miraculoasă. 

Totul este super îngrijit, măturat și greblat. Gustăm din scoarța arborelui de scorțișoară, mirosim florile de cafea, ne facem brățări din seva arborelui de cauciuc, ne dăm cu aloe vera pe mâini și vedem cum arată o grămadă de plante din care se fac alte mirodenii. La final, ghidul ne baga într-un chioșc, ne așează comod și ne prezintă produse naturiste făcute de ei (cică) - pudră de turmeric - pentru dinți albi, crema cu aloe vera pentru piele fină, pastile din pulbere de ananas - pentru slăbit și altele.

Un nene vine și ne aduce ceai apoi, ca din pământ, apar patru neni. Cică or să ne facă un masaj scurt, la gât și la picioare, tot voluntar de ei și plătit de noi. Eu nu refuz niciodată un masaj, dar Dragoș, care este oripilat de această artă părea ușor stresat. I-am șoptit printre dinți să fie cuminte, apoi mi-am savurat masajul. 

Am plătit maseurii, am platit ghidul și am intrat în magazinul din care puteam cumpăra ce ni se prezentase în chioșc. Prețurile ne dau pe spate și ieșim repede.

Cum între Sigiriya și Kandy sunt doar curbe, la următoarea urcare în microbuz, subsemnata a băgat un pui de somn, ca să nu aduc ofrandă zeilor micul dejun servit mai devreme. 

M-am trezit când urcam spre hotel. Jagath ne lasă aici și pleacă să își caute și el unde să stea.Cazarea super ok, camere luminoase și, surpriză, fără baldachin peste pat. Asta înseamnă că nu sunt țânțari! Yeeeey, la vita e bella!

Vedem, mai apoi, semnul cu Nu lăsați geamurile și ușile deschise, ca să nu vă fure maimuțele din lucruri.

Eh...prefer 5 maimuțe unui țânțar. E ok, suntem bine.

Îl întrebăm pe tipul de la hotel unde să mâncăm. Ne recomandă Hideout Lounge, așa că o luăm, cătinel, pe jos.

Hideout Lounge este o chestie mega turistică, scumpă, unde au pizza și paste. Eu zic să mergem în altă parte, pe Monsieur Curelea îl apucă timiditatea - cum să ne facem de râs - așa că rămânem și mâncăm pizza.

Nu v-am povestit despre Jagath. Jagath are 64 de ani, a fost polițist, a lucrat și prin Arabia Saudită, a fost jucător de cricket și acum are o fermă, antrenează copiii la cricket și mai face și pe ghidul turistic. Extrem de pololiticos și amabil, are impresia ca suntem niște bieți pui de găină aruncați în cușca vulpilor și, dacă nu are el grijă de noi, suntem sortiți pieirii.

Așa că, atunci când l-am sunat sa vină să ne ia de la restaurant, s-a panicat groaznic. Ne-a explicat că sri lankezii sunt oameni buni, dar vremurile sunt grele. În fine, ne-a văzut întregi și s-a calmat. Nu știe el pe unde am umblat noi la viața noastră ...

Următorul punct în program este spectacolul de dansuri tradiționale. Nu prea avem chef, dar omul ne-a rezervat deja biletele, așa că ne conformăm.

Culmea, spectacolul e drăguț, tobele fac toți banii, dansatorii se mișcă bine, așa că ora trece repede. 

În Kandy este cel mai important templu buddhist din Sri Lanka - Templul dintelui lui Buddha. Prima dată când am auzit, am crezut că nu înțeleg eu bine. Dar așa este: Templul dintelui lui Buddha

Când Buddha a fost incinerat, după ce a murit, unul din discipolii lui a reușit să recupereze din rugul funerar caninul stâng. Iar legenda spune că cine are caninul, are dreptul de a conduce acest ținut. Se pare că, de-a lungul vremii, s-au purtat ceva războaie pentru dințisorul sfânt. 

Bineînțeles că nu puteam rata acest obiectiv de maxim interes așa că, îmbrăcați regulamentar în alb (la indicațiile lui Jagath, care este buddhist și era să leșine de plăcere când ne-a vazut), ne-am aliniat la coadă. 

Sincer, nu m-a impresionat. Da, clădirea veche este foarte frumoasă, în rest, un fel de versiune buddhistă a Sfintei Parascheva. Credincioși cu duiumul, turiști grămadă, la un moment dat te încolonează și te trec prin fața unei încăperi pline de aur unde, într-un clopot de aur, stă dintele și în fața căreia unde un călugăr isteric urlă "No photo! No photo!", dar mai vrea o donație pe lângă prețul piperat al biletului de intrare. Și, apropo de donații, sri lankezii sunt pe valul tehnologic - din loc în loc sunt un fel de bancomate la care poți dona direct de pe card. Tare, nu?

Ieșim din templu și ne așezăm puțin. Un tip și o tipă, indieni din Londra, intră în vorbă cu noi. Ea ne întreabă, ușor indignată, dacă noi am fost informați ca Buddha s-a născut hindus. Ridicăm din umeri, ceea ce o face să constate, supărată, că nimeni nu respectă adevărul. 

Plecăm spre oraș și Jagath, ușor stresat că ne lasă singur, ne arată de unde o să ne recupereze și ne delimitează clar zona în care avem voie să ne plimbăm. 

Bine, tati, o să fim cuminți!

Bineînțeles că, după ce a plecat, ne-am dus în piața locală, unde am mai găsit ceva tarabe cu mirodenii deschise. Cum preturile erau cam 10% din cele cerute la Spice Garden, ne-am făcut plinul. Am mai mâncat o prăjitură, am luat niște apă și ne-am îndreptat spre locul de întâlnire. 

Mâine pornim spre Nurwella.

Utile:

Cazare Louis Lake Villa - 3500 rupii - recomandăm 

Intrare spectacol dans tradițional - 2000 rupii

Intrare templu cu dinte - 2000 rupii