Un Doi Trei Patru: Bangkok

Pe 15 am plecat din Koh Phi Phi. Am facut cam 2 ore cu barca, pana in Krabi, de acolo am luat autobuzul pana in Surat Thani. Inca vreo 3 ore. Am ajuns acolo pe la 19.30, trenul era la 23.30. Am reusit sa ne gasim un loc pe banca, langa un cuplu de francezi. Trenul lor trebuia sa plece la 21, dar deja ii anuntasera o intariziere de 100 de minute. Am inghitit in sec si ne-am dus la tablita pe care, cu creta, treceau intarzierile. La noi erau doar 30 de minute. Pana la urma, trenul nostru a ajuns aproape la timp. Ne-am bagat in pat. Ce bine, aveam aer conditionat ! Dupa jumatate de ora am inceput sa scormonim prin bagaje. Ne-am mai pus cate o bluza, ca na…era cam rece. Peste doua ore aratam ca un pinguin infofolit. Sosete, pantaloni lungi, tricou, peste tricou o bluza cu maneca lunga, peste aia polarul. Si gluga in cap, bonus. Multumita de conditiile termice (imi era usor racoare, deci numai bine de nani – se pare ca e motiv de mandrie nationala sa dai aerul conditionat la 15 grade cand afara sunt 40), am dormit neintorsi pana pe la 9, a doua zi. In Bangkok trebuia sa ajungem la 10.10. Am ajuns la 12.30. O « mica » intarziere. Am tras adanc aer in piept, am tusit, de la atatea noxe, apoi am pornit sa ne cautam hotelul. Nu stiu cate stiti despre Bangkok. Populatie – circa 9 milioane. Plus o tona de turisti. Te simti ca acul in carul cu fan. Aveam o harta amarata, dar era un haos total, asa ca ne-am dus la taxi.

Taxiurile sunt foarte ieftine in Bangkok. Cica printre cele mai ieftine din lume. Asta daca au chef sa puna ceasul. Si nu au niciodata, cu turistii. Negociezi din start, cum se intampla candva si in Bucuresti. S-a tocmit Dragos cu nenea ala, ne-a lasat la 200B de la 300 (cred ca 50 ar fi fost costul real, dar na…) si am ajuns la hotelul atat de pompos numit Sawasdee Smile Inn. Ne-au rugat sa lasam bagajul si sa ne mai plimbam o ora, ca nu erau gata camerele. Am sters-o si ne-am oprit la prima taraba cu mese. Va jur, aici se mananca mai bine pe strada decat in restaurante. Cu 12 lei am mancat si am baut (cola, evident) amandoi, apoi ne-am intors la hotel. Camera este dubla, baie la comun, cu ventilator. Problema adevarata este ca nu are geam. Adica are, dar da in hol, nu afara. Oricum, nu mai conta. Macar nu sunt gandaci, ca in Kuala Lumpur.

Am facut dus (aici faci cam de 3-4 ori pe zi, daca vrei sa nu te lipesti de asfalt, cand mergi), apoi am plecat spre Marele Palat. Citisem ca trebuie sa fii imbracat decent, deci eu aveam o rochie peste genunchi si un sal de pus pe umeri, iar Dragos tricou si pantaloni trei sferturi. Nu era bine la el. Cica musai lungi. Dar nu e problema, ca iti dau ei, for free, haine. Lasi un depozit de 200B pentru fiecare obiect de imbracaminte si ti-i returneaza la intoarcere. Ne asezam la coada interminabila. Era 15.10. Pe la 15.20 vad afisul in care te anunta ca daca nu returnezi hainele in aceeasi zi, pana in ora 16.30, pierzi banii. Il trag de maneca pe domnul Curelea. Nu ne pica prea bine. Planul nostru era sa vedem sambata Palatul, sa mergem duminica la pietele plutitoare, iar luni sa plecam spre Ayutthaya. Ok, schimbare de plan, stam si luni dimineata in Bangkok, plecam dupa amiaza spre Ayutthaya.

Ne taram cu greu spre hotel. Caldura mare, mon cher, noroc ca la fiecare pas dai de cate o taraba cu fructe gata taiate(reci de la gheata) si numai bune de rontait. Cum ne vad, sar pe noi cel putin 4-5 smecherasi sa ne ofere taxiuri, tuk tuk-uri si, pentru marele alb, aka Dragos, costume. Cip, cip, veri chip mistar, gest for iu, big sut, gentalman sut. Dragos ii refuza politicos, dar ei insista, ca nu inteleg de ce nu vrea omul costum. Nu stiu ei cu cine au de-a face si ca a purtat de vreo 15 ori costum in lunga lui viata. Si cand il vad asa mare, balesc la propriu numai gandindu-se cat material ar intra in pantaloni. Si asa, la tricouri, intrebi cat costa, iti zic un pret, apoi, cand ceri XL (ca xxl nu au), mai pun 20B, ca e mai mare si intra material mai mult J).

Ne aducem aminte de laptop. Intrebam in stanga si in dreapta de un centru de electronice, ne trimit la un mall imens, plin numai cu laptopuri, telefoane si ce va mai doreste sufletelul. Lasam computerul la service (arata mai bine decat spitalele noastre, cu receptie, canapele de piele si geamuri de sticla imense, sa poti vedea tot ce fac in spate) si ne plimbam o ora si ceva. La parter, noutatile, la etajul 1, telefoanele. La 2, fake-urile. Vrei un Samsung Galaxy Note 2? 700 lei, mai frend, negociabil. Da, e fake, mai frend, dar nu se prinde nimeni, garantez :D. La etajul 3, laptopuri. Toate marimile si culorile. Dupa o ora jumatate, ne intoarcem in service, cu sufletul la gura. Baby al meu este reparat, ca nou nout. Habemus laptopum !! (nu stiu dc am declinat bine, sa ne zica Bogdan, ca el avea 10 la latina). Deci – reparatie laptop, inlocuire mufa – 500B (1$=30B). Taxi dus intors de la hotel pana la mall – 380B. Fericirea de a avea din nou laptop – priceless!!

Duminica dimineata am plecat spre piata plutitoare. Am facut cam 2 ore cu microbuzul pana in Damnoen Saduak. Piata nu functioneaza decat sambata si duminica si este doar pentru turisti. Din pacate, mai multe barci cu turisti decat localnice, dar tot e frumos de vazut. A facut Dragos vreo 999 de poze, sa fie sigur ca nu rateaza nimic. Inghesuiala mare, mergi pe canal si te trag toti spre ei, sa cumperi diverse. S-au lipit de noi niste banane prajite. Delicioase! Apoi lui Dragos ii face cu ochiul o inghetata de cocos in nuca de cocos. A stat 15 minute la coada, dar a decretat ca a meritat.

Restul zilei am lenevit si ne-am plimbat. Si am mancat, evident. E greu sa nu mananci aici. La fiecare 2m sunt tarabe cu frigarui, cu fructe, cu shake-uri. Greu, greu sa rezisti tentatiei (ei bine, eu nu rezist, Dragos este eroul familiei).

Azi am fost la Marele Palat. Dragos avea pantaloni lungi, tricou si camasa in geanta, eu pantaloni lungi, tricou si bluza cu maneca lunga. Ii evitam cu grija pe cei de la intrare, care iti gasesc mereu nod in papura si mergem sa ne luam bilete. Nebunie mare inauntru. Te simti confuz de-a dreptul. Si plin de rusi (plini de aur, evident). Dragos e nervos ca nu ii pica bine lumina pentru poze. Si ca toate cladirile sunt inghesuite, nu le poate fotografia cum trebuie. Ne-am invartit cam 2 ore, am facut iar o tona de poze. Acum suntem iar pe relaxare, pana maine dimineata, cand plecam direct spre Cambodgia (Am renuntat la Ayutthaya, pentru ca ne-ar fi consumat 2 zile in plus, pe care nu prea le avem). Urmeaza o alta granita cu distractie, sper sa iesim ieftin.

Deci maine ne auzim de la Siem Riep.

V-am pupat din Bangkok.

Diverse utile:

- bilet combinat, Koh Phi Phi - Bangkok - barca, autobuz, tren - 1360B

- cazare, camera dubla cu ventilator - 13.5$

- fried noddles, chinese style, cu creveti+coca cola - 60B

- intrare Marele Palat - 500B

- excursie piata plutitoare - 200B (negociat la greu)

- taxi - in media cam 200B, oriunde te-ai duce
- bere - 70-80B (0.65l)

- coca cola (250ml, sticla de sticla ) - 10 (zece!!!) B (cumparata de la magazin)

- microbuz Bangkok - granita Cambodgia - 250B

PS. Dragos a avut o intalnire de gradul 3 cu o ganganie. Nu se cunoaste specia ganganiei, dar clar a iesit victorioasa din intalnire (o sa vedeti poza :D)